In dimineata aceasta m-am trezit cu un mare zambet pe buze, de fericire ca, desi ma aflu intr-o zona unde nu ninge niciodata, anul acesta nu voi putea spune ca am avut Craciun fara zapada.
A nins cu fulgi mari, cum zicea maica-mea "ca-n Romania".
Si asa este; in sudul Toscanei, la o altitudine de 600 m, a nins ca-n poavesti, cu fulgi mari, "zapada mieilor".
Motiv de bucurie pentru cei ca mine, de putin timp aici si care sunt inca obisnuiti cu verile si iernile noastre.
Totusi, acest fenomen nu este normal, iar asta nu poate sa ma bucure.
In centrul Italiei, a mai nins putin acum 5 ani, iar inainte nu mai ninsese de 20.
Asta demonstreaza, inca o data, ca avem de-a face cu schimbari ale climei si (daca mai aveam noi, romanii nevoie de o confirmare in acest sens, avand in vedere inundatiile din ultimii ani) de faptul ca topirea ghetarilor duce la niveluri mai ridicate de precipitatii si la fenomene stranii, precum acesta.
Un semnal de alarma trebuie tras, acestea nu sunt decat semne pe care natura ni le da pentru ca noi sa intelegem ca trebuie sa o protejam si sa incercam sa poluam cat mai putin.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu