luni, 1 decembrie 2008

Avantajele colectarii si reciclarii

Avantajele separarii si reciclarii deseurilor sunt:

Economisirea de materii prime, energie si apa

Un televizor poate functiona trei ore iar un bec de 100 W poate functiona 20 de ore cu energia economisita prin reciclarea unei singure cutii din aluminiu. Avand in vedere problemele actuale energetice, pretul din ce in ce mai ridicat al petrolului precum si problema resurselor de apa, e simplu sa vezi cat de utila e reciclarea gunoaielor noastre.

Aluminiul este cel mai valoros material reciclabil. Este de zece ori mai valoros decat otelul.

Din 10-15 PET-uri reciclate se poate confectiona un tricou. Din 50 de PET-uri se poate face un pulover.

Fiecare tona de plastic reciclat inseamna o economie de 1,8 tone de petrol. Cum rezervele de petrol sunt epuizabile, ar fi pacat sa nu profitam de reciclarea plasticului.

Reciclarea sticlei economiseste energie electrica si apa.

Fabricarea unui produs nou din metal reciclat economiseste intre 74 si 95 la suta din energia electrica necesara realizarii acelui produs din materii prime.

Zacamintele de fier nu sunt inepuizabile. O tona de otel reciclat reprezinta o tona de minereu de fier economisit. Metalul poate fi reciclat la infinit.

O tona de hartie reciclata salveaza 17 copaci.

Reciclarea unei tone de hartie reduce emisiile de carbon cu 95% si inseamna un consum de apa cu 3 000 de litri mai mic decat este necesar pentru a produce o tona de hartie.

Un mediu mai sanatos si frumos
Atunci cand putrezeste, hartia emite metan, gaz cu efect de sera, responsabil pentru incalzirea globala. Pe de alta parte, recicland hartia si cartonul, salvam si copaci si economisim si apa.

Pentru extragerea bauxitei, folosita la fabricarea aluminiului, sunt utilizate substante chimice care otravesc solul si apa. Fiecare tona de aluminiu produs lasa in urma sa o tona de noroi caustic, rezultat din extragerea bauxitei.

Pungile de plastic luate de vant sunt nu numai inestetice, dar si daunatoare mediului. Plasticul nu se degradeaza in timp. Trebuie sa luam masuri acum, daca vrem sa nu inotam intr-o mare de sticle si pahare de plastic.

Cu siguranta nu vrei sa stai la picnic printre deseurile altora. Probabil nu vrei nici ca altii sa se gandeasca la tine in termeni deloc magulitori, daca le lasi lor sa stranga gunoaiele pe care le-ai produs la gratarul la care ti-ai invitat toti prietenii, pe malul lacului.

Mai putin spatiu alocat gunoaielor
Potrivit Agentiei Europene pentru Mediu, in Uniunea Europeana, cantitatea anuala de deseuri pe cap de locuitor ajunge la 3,5 tone. Dintre acestea, aproximativ 500 de kilograme reprezinta gunoiul aruncat de fiecare din noi la tomberon. Restul reprezinta deseurile produse in industrie, in constructii etc. Pentru mai multe informatii, acceseaza pagina Agentiei Europene pentru Mediu, la www.eea.europa.eu

Ambalajele reprezinta un procent insemnat din cantitatea de deseuri pe care le producem. Acest lucru inseamna ca la gropile de gunoi din lume o cantitate mare de deseuri o constituie materialele din plastic, hartie, carton si sticla. Prin colectare separata si reciclare, reducem spatiul alocat gunoaielor.

Sursa: http://www.sort.ro

O povestioara - ca sa vezi ce se intampla cu ambalajele pe care le reciclezi

Ce se intampla cu ambalajele colectate?

Ambalajele colectate sunt duse la centrele de reciclare.

Hartia si cartonul sunt sortate pe categorii, in functie de calitatea lor: hartia alba este de calitate superioara, in vreme ce cartonul ondulat este de calitate inferioara iar ziarele si o parte din hartia de birou sunt de calitate medie. Dupa sortare, hartia si cartonul sunt tratate cu un amestec de apa si chimicale, pentru a fi transformate intr-o pasta de celuloza. Un magnet extrage capsele. Pasta este filtrata si “toarsa” intr-o centrifuga cilindrica, apoi este inlaturata cerneala tipografica. Pentru a produce hartie alba, este folosit clor. Uneori, in acest proces este necesara adaugarea unei cantitati de celuloza noua, care sporeste rezistenta si netezimea materialului. Se adauga apa, iar amestecul rezultat este intins pe un ecran ca o sita. Dupa scurgerea apei, rezulta o foaie de hartie, care este presata de role iar apoi este calcata si rulata.

Hartia de birou reciclata ajunge tot pe biroul tau. Cartile de telefon si cartonul se pot transforma in cofraje pentru oua sau in alte tipuri de carton.
Aluminiul este taiat in bucatele si plasat pe o banda rulanta, unde este tratat cu aer fierbinte pentru a inlatura lacul. Este apoi topit intr-un furnal. Metalul topit este verificat pentru a identifica eventuale contaminari cu alte materiale. Sunt turnate lingouri, care la randul lor, sunt atent inspectate pentru a stabili calitatea metalului. Alte metale sunt procesate in moduri similare.
Sticla. Materialele din sticla trebuie sortate pe culori: sticla incolora, verde si maronie. Amestecul de cioburi colorate diferit nu poate fi folosit pentru fabricarea altor produse din sticla, insa poate fi folosit in constructia de drumuri. Sticlele sunt sparte in cioburi, pe culori. Sunt inlaturate apoi bucatile de plastic, pluta sau metal (de la dopuri). Sticla faramitata trece prin mai multe verificari, ultima dintre ele fiind cu laser, pentru a depista bucatele de materiale nedorite, care au reusit de treaca de celelalte filtre. Apoi este transportata la fabrica de sticla, unde este topita, in amestec cu materii prime, producand noi sticle si borcane. Atentie insa: desi sunt din sticla, becurile si mai ales neoanele sunt tratate diferit, ca deseuri de echipamente electrice si electronice. Nici obiectele din portelan, ceramica sau veiozele nu trebuie aruncate in acelasi tomberon in care sunt depozitate sticlele si borcanele.
Plastic. Produsele din plastic sunt sortate in functie de culoare si de tipul polimerului. Sunt apoi spalate si taiate in bucati si sortate din nou intr-o baie de apa (unele plutesc, altele se scufunda). Apoi sunt uscate si topite. Plasticul topit este filtrat, pentru a inlatura impuritatile. Apoi este turnat sub forma unor baghete subtiri, ca spaghetele, care odata solidificate sunt transformate in granule, sau este tors pentru a obtine fibre, utilizate mai apoi in producerea de haine.

Curatarea ambalajelor nu este necesara, insa este recomandata pentru a preveni mirosurile neplacute, daca depozitezi aceste deseuri pentru o vreme, inainte de a le duce la centrele de colectare.

Sursa: http://www.sort.ro

Fiecare hârtie contează

Fiecare hârtie contează

Considerăm utilizarea hârtiei un lucru atât de normal, încât uităm ce presupune aceasta: tăierea unui copac, extragerea celulozei, producerea hârtiei, folosirea şi aruncarea acesteia, tăierea unui alt copac pentru producerea unei alte cantităţi de hârtie după ce o aruncăm pe cea dinainte. Însă ignorăm o etapă esenţială: reciclarea hârtiei şi salvarea copacilor.

În urma activităţilor umane rezultă o cantitate enormă de deşeuri, din care 40% sunt doar deşeuri de hârtie. Prin deşeu se înţelege orice obiect, produs, material care nu mai este folosit, fiind aruncat. Toată această cantitate de deşeuri de hârtie poate fi reutilizată/reciclată pentru producerea altor produse din hârtie. Atunci de ce să nu o folosim, astfel salvând o parte din pădurile planetei?

Celuloza este substanţa naturală care stă la baza producerii hârtiei. Celuloza este elementul de bază al pereţilor celulelor tuturor plantelor. Toate plantele conţin ţesuturi care, corect procesate, vor produce celuloza. Bumbacul în stare brută conţine aprox. 91% celuloză naturală în cea mai pură formă. Alte surse de fabricare a hârtiei sunt cânepa (77%), lemnul de esenţă moale sau tare (57% până la 65%). Pentru fabricarea unei tone de hârtie obişnuite se folosesc între 2 şi 3,5 tone de lemn, adică sunt tăiaţi aproximativ 20 de copaci. Din fibrele de celuloză din lemn, rezultate dintr-un proces de fierbere chimică, se obţine hârtia. Prin reciclarea a unei tone de hârtie sunt salvaţi 17 copaci.

În anul 2003, în România, s-au produs 260.000 t de celuloză şi 457.000 t de hârtie, ceea ce înseamnă că au fost tăiaţi în jur de 9.000.000 arbori, care puteau fi salvaţi prin reciclarea a aproximativ 450.000 t hârtie folosită.

Industria hârtiei reciclate colectează materiale din nenumărate surse (populaţie, companii, industrie etc.), de nenumărate feluri (maculatură, ambalaje), le sortează şi le grupează separat pe diferite tipuri, supunându-le unui proces tehnologic pentru a fi mai uşor de manevrat, transportat, urmând ca acestea să fie făcute pastă de lemn pentru hârtie. Înainte de a da hârtia la reciclat, trebuie scoase capsele, agrafele, coperţile de plastic sau orice alte corpuri care nu sunt de hârtie.


Din punct de vedere al poluării mediului înconjurător şi al consumului de energie, hârtia reciclată este mai avantajoasă decât hârtia obişnuită. Prin reciclarea unei tone de deşeuri de hârtie se economisesc 30.000 l apă, se foloseşte între 28% şi 80% mai puţină energie electrică şi se reduce poluarea aerului cu 95%.

Pentru ca procesul de reciclare să fie cât mai la îndemâna oricui, au fost realizate baze de date cu centrele de colectare din întreaga ţară împreună cu datele de contact ale acestora - disponibile la această secţiune. De asemenea, mai poate fi găsită şi o bază de date cu informaţii despre fabricile româneşti care reciclează hârtia colectată.

Sursa: www.greenpeace.ro

Reciclarea nu presupune eforturi suplimentare semnificative

Fata de alte metode ecologice, reciclarea este cea care presupune cel mai mic efort din partea consumatorilor. Deseurile menajere trebuie sortate inainte de a le arunca in containere separate pe tipul de deseu acceptat (plastic, sticla, hartie etc). Deci pentru consumatorul de rand reciclarea presupune doar putina atentie la sortarea deseurilor.Beneficiile reciclarii supra mediului inconjurator

Acum sa vedem si beneficiile pe care le aduce reciclarea asupra mediului inconjurator:

  • Reciclarea reduce cantitatea de deseuri ce trebuie depozitata in gropi de gunoi sau incinerata
  • Fiecare tona de hartie reciclata salveaza 17 copaci
  • Energia pe care o recuperam cand reciclam un pahar de sticla poate alimenta un bec pentru patru ore
  • Reciclarea reduce numarul de agenti poluanti din aer si apa
  • Reciclarea reduce semnificati cantitatea de emisii de CO2 realizata prin extragerea si prelucrarea minereurilor
  • Se foloseste cu 95% mai putina energie pentru reciclarea aluminiului fata de cea necesara producerii din materii prime (60% in cazul otelului, 40% in cazul hartiei, 70% pentru plastic si 40% pentru sticla)
  • In America, o data de reciclare de 30% ar fi echivalenta cu a scoate 25 de milioane de masini de pe strazi
  • Reciclarea ajuta la conservarea resurselor naturale precum lemn, apa si minereuri
  • Reciclarea previne distrugerea habitatelor naturale ale animalelor, a biodiversitatii si previne eroziunea solului

luni, 13 octombrie 2008

Azi am reusit!

Daca sambata am reusit sa evit la cativa centimetri un 4x4 (pentru ca mergea pe linia tramvaiului, pe contrasens, si m-am asigurat doar in drepta - de unde ar fi putut veni un tramvai, nu masini), azi am mai reusit ceva!

Foarte curand va fi amplasat in compania la care lucrez un Colt Verde, cu sprijinul Recolamp si Ziua Verde, nu in ultimul rand, a Umbrelei Verzi. Nu a fost greu sa tratez, dar tot nu pot fi mai putin mandra de asta.

Lucrezi intr-o companie cu oameni interesati recicleze tastatura stricata, mai degraba decat sa o arunce pe ghena? Sau becul, sau casetofonul, telefonul? Sau... alte DEEE? Sunt convinsa ca si tu poti!

Poate ca sunt unii dintre voi care se intreaba de ce ma preocupa atat de mult, oricum nu fac nimic. Eu fac si nu vreau sa o strig in gura mare, dar poate ca te vei mai gandi o data inainte de a arunca ceva pe strada.
Nu-i asa de usor, uneori imi vine sa ma duc la tanarul care trece pe langa mine, aruncand fara jena pachetul gol de tigari sau punga de la chipsuri si sa il trag de manecuta, dar nu cred ca mi-ar fi bine si oricum nu ar invata nimic.
Nu or fi cosuri multe de gunoi, stiu, poate nu imi place nici cand imi golesc buzunarele sau genata si 50% sunt servetele, pungulite sau altele, dar mult mai rau imi pare cand vad gunoiul de pe strada. Si uneori m-am intrebat ce fac cei care matura strazile, trag chiulul?, dar m-am uitat mai bine si nu prea fac asta, ei matura, dar... daca barca ia apa, iti va fi tare greu sa iesi la mal doar scotand apa din ea cu pumnul, poate ar trebui sa incerci sa repari spartura.
Succes!!

sâmbătă, 4 octombrie 2008

De ce sa reciclez?

Nimic nou, toti stim ca e mai bine sa reciclezi decat sa nu o faci.
Pentru ca resursele sunt limitate, e poate primul argument.
Cu siguranta nu e ultimul argument si daca "fenomenul" este interesant pentru tine, stii probabil deja cat de daunatoare sunt toate ambalajele aruncate la containerele comune.

Nu vreau sa cert pe nimeni, toti suntem la inceput, reciclarea este ceva relativ nou pentru romani, dar trebuie sa ne mobilizam cumva pentru ca oamenii sa fie informati si sa ajunga sa inteleaga cat de important este sa separi ambalajele si sa le transporti in locurile special amenajate. Nu e greu.
Dar pentru ca noi sa facem asta, trebuie mai intai sa intelegem ca, daca mergem sa reciclam ziarele si diversele ambalaje de carton, va trebui sa mai facem ceva, si anume, sa nu aruncam si sacul de plastic in care le-am transportat, in acelasi container. Greu, nu?

Hartia: vreau sa o recilez pentru ca imi plac padurile care inca mai exista in tara asta si imi place cum miroase aerul pe care il inspir cand merg la munte. Stiu sigur ca nu imi place cel pe care il inspir in Bucuresti.

Plasticul: auzeam si putem gasi informatia oriunde, daca ne intereseaza, ca plasticul incepe sa sa deterioareze in 200 de ani si ca de-abia in 400 va fi complet distrus, in mod natural. Putin, mult? Cu ce ma deranjeaza? Stiam vreo doua povesti, una era cu un neamt care a venit in Romania si se plimba pe drumurile noastre nationale, ca la sfarsit sa isi dea seama ca pungile de plastic cresc in Romania din pamant si de-aia nu e deficit. A doua poveste m-a invatat ca daca voi recicla 10 PET-uri, s-ar putea ca cineva sa faca din ele un hanorac fleece. Nu e mare lucru, dar tare calduros e la nevoie...

Sticla: resursa limitata... mai mult de-atat...

Problema: am intalnit containere de reciclare a hartiei, plasticului si sticlei, mai rar si de reciclare a aparaturii electrice si electronice sau a bateriilor, dar, ziceti-mi si mie, care familie nu foloseste un deodorant, o spuma de par, spuma pentru barbierit si atatea alte ambalaje pe care, ghici, eu inca nu am aflat unde as putea sa le reciclez. Si, nu de alta, dar mi se intampla mult mai des sa arunc o doza goala de bere, decat un frigider, poate la fel de des cum arunc alte ambalaje din plastic, sticla sau hartie. Intrebarea vine singura, inca nu s-a prins nimeni de acest lucru, sau aceste ambalaje nu trebuie reciclate?

Puncte de colectare a deşeurilor:

Nota: aceste informatii au fost extrase dintr-un material gasit pe site-ul A.N.P.M. Am rugamintea sa va asigurati ca informatiile sunt corecte, iar daca aveti completari, astept mesajele voastre cu cea mai mare placere.
Raspunsul reprezentantilor Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile in legatura cu lista centrelor de colectare diferentiata a deseurilor (hartie, plastic si sticla):

R O M Â N I A

MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILE

B-dul Libertăţii nr. 12, sector 5, Bucureşti, tel/fax: 316.05.68

SECRETAR GENERAL

Nr. 46564 /S.N.S/07.10.2008

Doamnei Miana Gună


Stimată Doamnă,

În urma cererii dumneavoastră nr.55310/46564/07.10.2008, prin care, conform Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, solicitaţi informatii privind lista centrelor de colectare a deşeurilor de plastic, hârtie şi sticlă, vă comunicăm următoarele :

Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului are atribuţii privind planificarea strategică, monitorizarea factorilor de mediu, autorizarea activităţilor cu impact asupra mediului, implementarea legislaţiei şi politicilor de mediu la nivel naţional, regional şi local, stabilite de către Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, prin regulamentele de organizare şi funcţionare (HG nr.459/2005 privind reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, modificată şi completată prin HG nr.1528/2007).

Informaţii privind lista operatorilor economici care colectează, reciclează şi valorifică energetic deşeuri de ambalaje puteţi obţine accesând site-ul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului : www.anpm.ro: (Domenii de activitate – Deşeuri – Implementare – Ambalaje şi deşeuri de ambalaje – Colectori, reciclatori, valorificatori energetici deşeuri de ambalaje 01.07.2008).

Cu stimă,

Secretar General,

Sergiu Noruţ STĂNIŞTEANU

Şef Serviciu,

Teodora BELCIU

Sef Birou

Ileana Paraschiv

Intocmit

Mihai Voicu – consilier SRP



hartie, plastic si sticla:
Sectorul 2:
Sos. Colentina: Intersectia D-na Ghica


echipamente electrice şi electronice:

Conform H.C.G.M.B. nr.296/07.12.2006
privind aprobarea punctelor de colectare a
deşeurilor de echipamente electrice şi electronice
au fost stabilite stabilite punctele de colectare ale
deşeurilor de echipamente electrice şi electronice in Bucuresti,
astfel:

Sectorul 1
Str.Carpati nr.100
Str. Afanata nr.1,3,5,7

Sectorul 2
Str.Baicului nr.69
str.Heliade Radulescu nr.33
Intre str. Fumaritei si str.Borceag

Sectorul 3
Sos.Dudesti-Pantelimon nr.2-4-6
Str.Braţării intersecţie cu str. Liviu Rebreanu
nr.60-70

Sectorul 4
Str.Niculitel nr.6
Str.Calea Serban Voda nr.162-164

Sector 5
Str.Aleea Salaj intersecţie cu str. Soldat Pricopan
şi str.Dunavat

SECTOR 6
Str. Preciziei nr.40A

Str. Iuliu Maniu, nr. 15,situat in incintaS.C. Legume
Fructe Militari S.A.


Puncte de colectare DEEE - martie 2007 (in tara)


Judet Amplasament punct de colectare


Alba Cugir, in incinta SC CUGIREANA SA Cugir,
Str. Victoriei, nr.14, tel: 0258-751138

Alba Sebes, in incinta Serviciului Public de
Administrarea Patrimoniului din cadrul
Primariei,
str. Depozitelor, nr.1

Alba Alba-Iulia, locatie stabilita in incinta depozitului
de deseuri al Mun. Alba-Iulia,
Str. Paraul Iovului, nr.1A.

Alba Blaj, locatie stabilita in incinta SC IATSA SA Blaj,
str. Iuliu Maniu, nr.4

Alba Municipiul Aiud, in incinta SC EDILTRANS SA Aiud,
Str. Avram Iancu, nr.109,

ARAD Arad, str. Câmpul Liniştii, nr. 1

ARAD SEBIS,
str. Gării nr. 42

ARAD LIPOVA
str. Timişorii nr. 110


ARAD ŞIMAND f.n.

ARAD Arad
Cartier Faleza Sud platforma12
Cartier Micalaca, str.Bârzava platformă adiacentă, bloc102

Arges Curtea de Arges
Str. Victoriei nr.102

Arges Mioveni
Cartier Racovita, Rampa de depozitare deseuri menajere

Arges Campulung Muscel
Str. Marasti nr. 4

Bacau Bacău
com. Nicolae Bălcescu, în incinta depozitului de
deşeuri menajere

Bacau Comanesti, in incinta depozitului de deseuri menajere,
str. Fagului

Bacau Buhusi
str. M. Viteazu, nr. 5

Bacau Moinesti
str.Albotesti, in incinta garajului auto al

Bacau Onesti
str. G. Bacovia nr.24, la sediul


Bistrita Nasaud BISTRITA
- Str. Drumul Cetatii, nr. 1A, incinta SC
- Str. Ioan Caianu, nr. 4,
incinta SC REDIVIVUS PRODCOM SRL

Botosani Botosani
- Str.Iuliu Maniu, nr.125
- Str. Manolesti Deal, nr.3A

Braila Primăria Brăila
Şos. Baldovineşti, nr. 12

Brasov Brasov, platforma CET

Brasov Fagaras
str.V.Tepes, nr.131

Brasov Zarnesti
str.Plaiul Foii nr.39

Brasov Sacele
str.Movilei nr.13

Brasov Codlea
Str.Campul Alb nr.1

Buzău mun. Buzău

CARAŞ-SEVERIN Reşiţa
Calea Timişorii, nr.16
str. Fântânilor, nr. 1

CARAŞ-SEVERIN Caransebeş
str Gen. Moise Groza, nr. 4 (GNM- in

Cluj Turda
str Axente Sever, nr 25

Cluj Cluj Napoca
Rampa de deseuri Pata Rât

Cluj Gherla
str Gelu

Covasna Sf. Gheorghe
str. Constructorilor nr.13

Covasna Tg. Secuiesc
str. Budai Nagy Antal nr.1

Dambovita Gaesti
str. Mihai Eminescu, nr. 3

Dolj Craiova
Aleea 1 Simnic, nr. 48

Dolj Calafat
str. Jiului nr. 2

Giurgiu Giurgiu
str. Aleea Plantelor, nr. 25

Gorj Motru
str. Tismanei, nr.12

Gorj Tg-Jiu
str. Prelungirea 9 Mai, nr. 1
Str. Liviu Rebreanu, nr.2
Bd. Ecaterina Teodoroiu, nr.525


HUNEDOARA Hunedoara
str. Rotarilor, nr.7

HUNEDOARA Deva
Aleea Romanilor, PT 8(punct termic 8)

HUNEDOARA Petrosani
str. Stadionului nr. 4

HUNEDOARA Lupeni
str. Frumoasa nr. 7

HUNEDOARA Vulcan
str. Avram Iancu, nr. 5

HUNEDOARA Orastie
str. Plantelor, nr. 2

Ialomita Fetesti
str. Cantonuluinr.1

Ialomita Slobozia
Str. Viilor, nr.90-92;

Iasi Hirlau
Str.Musatini,Nr.5

Iasi IASI
Depozitul de deseuri menajere
Tomesti( la intrarea in depozit,linga
pavilionul administrativ)

Ilfov oras Popesti Leordeni
Depozitul ecologic SC Ecorec SA,

Ilfov oras Voluntari
DN2, soseua Afumati, Km. 10, METRO

Ilfov oras Buftea
soseaua Bucuresti-Targoviste, Km. 15,2

Ilfov Comuna Chiajna
str. 1 Mai, nr. 39

Ilfov oras Bragadiru
str. Soseaua Alexandriei

Ilfov oras Voluntari,
Soseua Scolii nr.7, Praktiker

Ilfov comuna Jilava
str. Drumul Sabarului nr. 1

Maramures Baia Mare
- str Margeanului, nr.2
- str Aleea Electrolizei, nr.1

Maramures Borsa
str Lazuci

Mures Tg Mures
str. Furnicilor nr.2

Mures Tirnaveni
str. Republicii nr.74

Mures Reghin
str. Râului nr.5/A

Mures Sighisoara
Depozit deseuri nepericuloase
SC Schuster Ecosal SRL , str. Viilor nr. 82.

Mures Cristesti
str. Principala nr.808

Neamt Piatra Neamt
- cartier Darmanesti, str. Valea Alba
- cartier Mărăţei, str. Mărăţei f.n.,

Prahova Ploiesti
Str. Ciprian Porumbescu, Bl. 15

Prahova sat Pleasa, comuna Bucov,

Prahova Ploiesti
- str. Al. Odobescu nr.4, bl. 29E, sc. E,
- str. Rudului nr. 40

Salaj Zalau
B-dul Mihai Viteazu, nr. 107

Salaj Mesesenii de Jos

Satu-Mare Satu Mare
- Aleea Muresului, SC Alpin SRL,
- str. Oasului

Sibiu Sibiu
Trandafirului nr.2

Sibiu Copsa Mica
str. Laboratorului nr.41

Sibiu Medias
str. A. Vlaicu nr. 35

Suceava Suceava
str. Grigore Alexandru Ghica, nr.18 bis


Suceava Fălticeni
str. 13 Decembrie, nr.25,

Suceava Câmpulung Moldovenesc
str. Uzinei, nr. 6

Suceava Rădăuţi
str. Grănicerului nr. 4, incinta punctului termic nr. 3

Suceava Siret
str.Castanilor,

Suceava Vatra Dornei
str.Dornelor, nr.20 - incinta DADP

Suceava Gura Humorului
str.Mânăstirea Humorului, nr.105

Teleorman Turnu Magurele
str. Stadionului, nr. 12

TIMIŞ Lugoj
- str. T Vuia, colt cu str. Salcâmilor
- str. Herendesti nr.10

TIMIŞ Timisoara
Calea Mosnitei, nr. 3

Tulcea Tulcea
- Str. Orizontului, Nr. 207
- str. Forestierului, nr.2

Valcea Rm Valcea
- Centru Raureni II, str. Depozitelor nr.5
- str. Oltului nr.38

Valcea Com. Bujoreni

Vaslui Mun. Vaslui
- str. Podul Inalt, nr.9
- str.Agroindustriala, nr.4

Vaslui mun.Barlad
str.Palermo, nr.4

Vaslui mun.Husi
str.Petre Filip, nr.6

Vaslui mun.Vaslui


Vrancea Adjud
str. Republicii nr.107